"The Beast" (www.maiseyyates.com)
Uiţi, o iei pe alte drumuri, te pierzi printre atâtea impresii şi vine un moment… în care îţi aminteşti că ai ceva care nu te-a părăsit niciodată: corectitudinea! Corectitudinea faţă de cine eşti, corectitudinea faţă de lucrurile în care crezi! Când spui „m-am schimbat”, eşti de fapt acelaşi „tu”, doar mai curajos! Nu poţi evolua decât dacă rămâi constant. Sună contradictoriu, dar nu experienţele prin care ne trecem ne construiesc caracterul, ci noi influenţăm cursul acestora. Tăria de caracter nu te părăseşte niciodată, altfel nu ai mai avea puterea de a recunoaşte că te poţi înşela. Numai absurditatea este de partea celor care au impresia că perfecţiunea se atinge fără sa comiţi greşeli. Adesea confundăm performanţa cu trufia şi ca Baba Dochia, adunăm reuşite de parcă ar fi straturi de haine care să ne ţină „de cald” în cazul în care cineva ne descoperă slăbiciunile!
Tot mai des, în ultima perioadă, am impresia că oamenii îşi lasă acasă adevărata personalitate şi ies în lume cu, ceea ce cred ei că este varianta lor mai bună! Aşa te pierzi printre atâtea aparenţe¸ încât la un moment dat oboseşti şi parcă intri şi tu într-o stare de amorţeală. Mare greşeală! Nu poţi fi stăpân pe viaţa altcuiva, dar cu siguranţă ai tot dreptul să procedezi cu a ta aşa cum crezi tu de cuviinţă. Chiar şi acum, prefer să credeţi că sunt nebună decât să regret mai târziu că, încă o dată, am păstrat pentru mine ceva ce e perfect normal să spun. Nimeni nu are dreptul să-ţi conteste alegerile mai mult sau mai puţin inspirate, atâta timp cât tu ai responsabilitatea să ţi le asumi! Mă deranjează faptul că simţi nevoia să dai explicaţii constant, deşi tu, la rândul tău, nu ceri niciuna. Nu duc lipsă de idei, doar sufăr de diplomaţie în exces şi prefer să nu creez conflicte inutile. Mi-am dat seama că, în realitate, trebuie să spui cu voce tare ceea ce crezi! Nu este o bătălie a ego-urilor, nu ţine de ambiţii absurde, ci mai degrabă e o modalitate de a demonstra că nu poţi pretinde de la alţii respect dacă nu-ţi valorifici părerile.
Nu sunt un „bucătar” cu experienţă, dovadă stă „ciorba” de mai sus, mai puţin gustoasă, dar pe cuvânt că îmi dau silinţa! Dacă cineva încearcă să mă înveţe, promit să nu tai degete care nu-mi aparţin, cu satârul! Dacă ţi-ai pus boneta pe cap şi te numeşti „bucătar-şef”, asta nu înseamnă că ingredientele o să se combine de la sine. Poţi să dai indicaţii în stânga şi în dreapta, să presupui că ceilalţi ştiu ce au de făcut, iar la final să evaluezi preparatul fără să-l fi gustat, e imposibil. Nu mai vorbesc de mult despre „arta gătitului”, mă limitez doar la a vă spune că oricine are nevoie de un vot de încredere, indiferent de concepţiile noastre de „simetrie”. Construim ziduri, proiectăm imagini ireale, dar pretindem că sunt alţii cei care trăiesc într-o lume paralelă, lipsită de fond.
Dacă vă întrebaţi „ce-o fi apucat-o şi pe asta?”, nu sunteţi singurii, nici eu nu ştiu. De un lucru sunt sigură, vinovaţi nu sunt „alţii”, problema e la mine 🙂
Big Bad Blendărău's Blog 